02
Mai

La Copceac, râpile și solurile erodate devin păduri

 

Imaginea a fost ștearsă.

Text integral cu FOTO: https://medium.un.md/la-copceac-r%C3%A2pile-%C8%99i-solurile-erodate-devin-p%C4%83duri-3388d4e166fb
„Până în anii ‘90 aici au fost vii. Apoi, viile au fost scoase și în mai bine de 20 de ani, acest teritoriu a devenit o pășune degradată, acoperită cu lăptugă, pe care animalele nu o pot paște, cu stâlpi, sârme împrăștiate. După câteva ploi au apărut și 2 râpi, apoi a început degradarea solului, au apărut eroziuni active, apoi, cu 5 ani în urmă, au început alunecările… Situația a devenit critică.
Astăzi, pământul a început să revină la viață. În ultimii doi ani, pe acest sector au fost restabilite 25 ha de pășune și plantate 36 ha de fâșii forestiere de salcâm alb. Și proprietarii de animale sunt foarte mulțumiți, pot să le asigure furaje de calitate și suficiente, cu resurse minime.”

Această istorie ne-o relatează Vasile Țînțari, primarul satului Copceac, raionul Ștefan Vodă, localitate-pilot unde în anul 2015 proiectul PNUD Moldova de conservare a biodiversității a început să-și desfășoare activitățile.

Atunci, Consiliul Raional Ștefan Vodă, împreună cu experții proiectului, au selectat satele Talmaza și Copceac pentru lucrări de reabilitare a solului și faunei din regiune. Astăzi, localnicii deja se bucură de rezultate.

Imaginea a fost ștearsă.

Imaginea a fost ștearsă.

Pajiște și pășune ameliorată. Foto: Cătălina Molodoi

Ion, de 38 ani, din satul Copceac, împreună cu fratele său, Petru, de 27 ani, își câștigau existența la munci peste hotare. După reabilitarea pășunilor, în anul 2016, au lansat la marginea satului, o microfermă, cu peste 30 bovine și 10 ovine. Au toată tehnica necesară, iar producția o comercializează la un punct de colectare.

Imaginea a fost ștearsă.

Pajiște ameliorată în satul Copceac. Foto: Aliona Miron

Un alt locuitor al satului, Ion Chiperi, proprietar a două vaci, povestește că înainte de reabilitarea pășunilor, cumpăra fânețile de la un agent economic. Un balot îl costa 35 lei. Astăzi, îl costă cca 1,6 lei — primăria îi pune la dispoziție 25 ari de pășune per animal, cu fân suficient să acopere tote necesitățile.

Imaginea a fost ștearsă.

Imaginea a fost ștearsă.

Studiul covorului vegetal și determinării productivității pe suprafețe de probă. Foto: Aliona Miron
„Pe aceste pășuni, primăria a repartizat 80 bovine și vreo 10–20 ovine. Sunt cam 25 ha, suficiente să hrănească 100 animale. Suntem foarte mulțumiți. Prețurile, în comparație cu ale agentului economic, de unde luam până acum, sunt semnificativ mai mici. Avem la dispoziție sparcetă până la brâu, noi alegem când să o cosim, cât să lăsăm pentru păscut. Recoltăm câte 4 balote per animal și ne costă cca 1,6 lei balotul ”.

Mulțumiți de rezultatele proiectului, localnicii au participat recent, la 21 aprilie, la plantarea unei fâșii forestiere din sat. Plantarea a avut loc pe 14 ha de teren degradat, cu eroziuni.

Imaginea a fost ștearsă.

Primii salcâmi pe terenurile degradate din Copceac. Foto: Aliona Miron
„Cu câțiva ani în urmă au început alunecările la noi. S-au format râpi. Există suprafețe de pământ pe care nu crește nimic, sunt uscate, crăpate, ca în pustiu. Primăria, împreună cu PNUD-ul, s-au apucat să repare pământurile, au plantat pe vreo 60 ha. Facem ce putem, nu putem lăsa pământrurile să se piardă”, povestește Valentina Lazareva, de 50 ani, locuitoare a satului Copceac.

Imaginea a fost ștearsă.

Localnicii din Copceac participă la plantare. Foto: Cătălina Molodoi

Și managerul proiectului PNUD, Alexandru Rotaru, se arată mulțumit de deschiderea și cooperarea de care a dat dovadă satul Copceac.

„Oamenii din această localitate au fost foarte receptivi față de toate acțiunile noastre, au participat cu entuziasm la plantări. Este acea experiență fericită, când știi că după încheierea proiectului, toate bunele practici vor fi preluate și lucrurile vor funcționa la fel de bine mai departe”.

Datorită sprijinului PNUD, în anul 2017, producția de fân în satul Copceac a fost de cca 13 tone/ha de fân, față de productivitatea de cca 0,5 tone/ha de fân până la efectuarea lucrărilor de reabilitare. Veniturile estimate pentru această suprafață, conform prețurilor de piață, au fost de cca 222 375 lei. Potrivit prognozelor, investițiile pentru ameliorarea pășunilor vor fi recuperate în decurs de 4–5 ani.

Proiectul PNUD Moldova „Integrarea priorităţilor de conservare a biodiversităţii în politicile de planificare teritorială şi practicile de utilizare a terenurilor din Moldova” este implementat în perioada 2015–2018, în patru comunități din raioanele Soroca și Ștefan Vodă. Proiectul este finanțat de Facilitatea Globală de Mediu (GEF).

Cele mai importante realizări sunt crearea a 102 ha de coridoare ecologice prin împădurirea terenurilor degradate și restabilirea a 100 ha de păşuni prin efectuarea lucrărilor de îmbunătăţire a covorului ierbos.

Au fost inventariate speciile rare din Soroca şi Ştefan Vodă, în baza căreia s-au elaborat paşapoarte ale speciilor rare și au fost stabilite măsurile de conservare. Totodată, au fost efectuate studii privind habitatele speciilor rare din aceste două raioane.

Imaginea a fost ștearsă.

Monitorizarea speciilor de insecte terestre. Foto: Livia Calestru

Proiectul a elaborat pentru comunitățile-pilot planurile de management pentru păşuni şi păduri comunale prietenoase biodiversităţii, Planurile de amenajare a teritoriului pentru raioanele Soroca şi Ştefan Vodă, Planurile urbanistice generale pentru 4 localităţi din raioanele pilot, care includ aspecte de conservare a biodiversităţii.

Imaginea a fost ștearsă.

Planul Urbanistic General al satului Copceac, raionul Ștefan Vodă

De asemenea, au fost elaborate 2 Ghiduri eco-turistice pentru atracţiile din raioanele Soroca şi Ştefan Vodă, Studii privind valoarea economică a serviciilor ecosistemelor din raioanele Soroca şi Ştefan Vodă și au fost inițiate activităţile de pilotare a afacerilor bazate pe utilizarea serviciilor ecosistemelor în 3 localităţi.